Cap.8 – Charming!

Bella’s perspective:

Luna se oglindea pasnic pe suprata calma a lacului. Era ceva placut, infricosator de placut, Nu ma puteam cu adevarat relaxa, stand in fata lui. Amandoi standi inghesuiti, fata-n-fata, doar in micul spatiu pus la dispozitie de aceasta mica canoe. Nu e ceva ce as fi facut de obicei duminica la miezul noptii.

O adiere de vand a trecut, aparent pasnica deasupra noastra, dar eu m-am zgirbulit la locul meu in timp ce Edward dezlega barca. Inainte sa faca urmatoeul pas, si-a descheiat hanoracul si mi la intins fara a sta pe ganduri. L-am privit suspicioasa si l-am intrebat:

-Ti-e cald sau ce?

-Pareai infrigurata, iarta-ma ca vreau sa nu iti fie frig.

-Mitocanul tot mitocan, am murmurat pe sub mustata la auzul comentariului sau rautacios. Multumesc, am zis fals, varandu-mi bratele prin manecile cam largi pentru mine.

-Deci, a inceput el.

-Deci, am continuat la randul meu. Umm…. stii cate ceva despre barci? am intrebat vazand-l vaslind fara pic de efort.

-Putin. Cand eram mic mergeam des la bunicul meu care traia in Washington. Ma lua des cu el la pescuit. O, si in tabara de vara am invatat sa fac noduri marinaresti, se pune? a ras.

-Cred caaaa….. nu!

-De ce ne uram? a intrebat direct.

-A, de unde sa incep? Esti nesimtit si arogant, plin de tine, afemeiat…

-Opreste-te.

-De ce, nu poti sa faci fata la critici? Asta esti tu Cullen.

-Stii, Swan si tu ai o multime de defcte.

-Ah, multumesc, stiam deja ca nu sunt perfecta, dar spre deosebire de tine sunt o persoana integra.

Chiar ma invitase pe lac ca sa-mi poate scoata in fata defectele mele? Am tacut un timp incercand sa ma calmez si sa ma gandesc ca poate am exagerat amandoi.

-Bine, poate exagerez si tip, dar ah, pur si simplu m-ai scos din minti, m-am scuzat.

-Stai linistita, si eu o fac, a zis sincer.

-De ce esti aici?

-Hmm, a ras amar. Ai mei sunt foarte ocupati, iar verile ni le petrecem prin tabere. Nu am mai fost intr-o vacanta adevarata de ceva timp. Dar uita, probleme personale. Oricum, a schimbat el subiectul. E luna plina plina in seara asta.

-Cred ca asta este explicatia insomniei mele. Pur si simplu nu pot inchide un ochi. Urasc din tot sufletul locul asta.

-Uau, ce te face sa spui asta? Inca nu ai vazut nimic.

-Ei bine, ma simt groaznic, de parca as avea cu adevarat vreo problema legata de comportament.

-Si nu ai? a intrbat uimit.

-Ha ha, trebuie sa ma gadil la glumele tale.

-Deci, ce este atat de ingrozitor incat ai prins asa ura pe locul asta?

-Mmmmm, tu, am ras.

-Mda, stiu, sunt irezistibil.

-Mda Mr. Modestie, si apoi mai sunt si regulile astea, discutiile despre sex de la orele de consiliere care, apropo, sunt mai rele decat cele tinute de tatal meu si mancarea.

-Ei bine, daca nu vorbesti deschis o sa ai probleme cu Dr. Wanda.

-Poate nu vreau sa vorbesc deschis, am spus uitandu-ma in jurul meu dupa ceva ce as putea fixa cu privirea ca sa nu ma mai uit la fata lui luminata de lumina lunii.

-Esti o carte Bella, a spus el moale si frumos si delicios, atingandu-mi coardele sensibile, pana-n maduva. Asa ma descosea cu fiecare minut.

-Termina sa incerci sa afli lucruri despre mine!

-Uite, poate asta e noaptea confesiunilor. Si daca chiar e, hai sa uitam doar putin ca ne uram, ok?

-Bine, defapt eu chiar voiam sa vorbesc cu cineva, pentru ca nu stiu cum voi putea rezista o vara intrega  in ritmul asta. Nu pot sa cred cat de idioata am fost incat sa pierd ditai calatoria, doar din cauza lui Addison! Rio! Cum suna asta?

-Ma trec toate transpiratiile numai cand aud, a ras el.

-Mda, intelegi acum? Cadoul meu de absolvire s-a dus cum a venit doar din cauza ca mama mea vitrega este rea. Si apoi cand ma gandesc ca nu am prins nici balul…  am zis tragand de hanoracul lui. Mirosea al nabibii de bine, iar vocea lui imi dadea mici fiori pe intreagul spate.

-Ei, bun venit la reeducare! Nu stiu ce ai fcaut sa meriti asta, dar trebuie sa fi facut ceva grav… a chicotit.

-Mda, exist! am ras incetisor.

-Si asta este un motiv, am sesizat urma de umor din vocea lui.

Imi muscam buzele nervos cand am ajuns la centrul ochiului de apa si nu ma puteam gandi la altceva decat la felul cum lumina ochilor lui o rasfrange pe cea a parului superb si cum ar fi daca mi-as trece usor degetele prin el. Se putea numi noroc, oare, ca baiatul cu cei mai superbi ochi din lume sa fie in aceeasi tabara cu mine? In aceeasi barca? Poate ca mai bine era sa mi-l scot din cap si sa nu mai incerc sa descos trecutul lui. Dar el se apropia de mine, iar eu eram vulnerabila cand gandeam intens. Mi-a pus o mana pe brat si mi-a oprit frisonatul.

-Bella, mi-a soptit el, nu e ceea ce crezi. Nu sunt ceea ce probabil te gandesti ca sunt.

O, Doamne! De ce se apropia asa? Ce era in neregula cu el in seara aceasta? Se presupune ca ne iu... aa uram de la prima vedere! Ochii mei erau captivati ai lui si o caldura interioara ma cuprinse, ce voia sa zica? Nu e ceea ce pare?

-Bella, m-a scos el din reverie, Poti s-o faci?

-Ce? am izbucnit.

-Winters, e pe mal! Ne va vedea, trebuie sa sarim in apa, m-a informat. De abia atunci am auzit un vag glas grosier si latratul cainilor.

-Poftim? Nu putem pur si simplu sa ne ascundem in barca? am sopit.

-Nu e loc.

-Dar, nu stiu sa innot, nu….

-Ia o gura mare de aer, tine-o in piept si ia-ma de mana!

Dar nu am mai apucat sa obiectez nimic, caci el ne-a rasturnat cu tot cu barca. Perfect, de asta aveam nevoie! Dus rece la miezul noptii, in malul asta de balta!

Cand corpul meu nu a mai simtit stabilitate, m-am panicat si aproape uitasem indicatiile lui, dar el a fost grijuliu si m-a tras la suprafata.

-Tremuri ca naiba, a soptit si m-a luat in brate.

-Ce facem acum? am intrebat sfarsita.

-Voi incerca sa te scot la mal, a zis dandu-mi parul de pe fata.

-Dar acolo e Winters cu dulaii lui.

-Pe celalalt mal prostuto, e o cabana acolo.

-Ah, plin de tine mereu.

-Vrei sa iesi de aici? a spus vizibil enervat.

-Bine.

M-a ajutat sa ajung la mal si sa ne facem nevazuti, iar cand am iesit din apa aratam de parca fusesem spalati impreuna cu rufele murdare. Dorise sa-mi ia mana, conducandu-ma pana la cabana, dar l-am refuzat, spunandu-mi ca am primit prea mult ajutor petru o singura seara.

-De ce e o singura cabana aici? am intrebat, incercand sa-mi scot apa din par.

-Pe vremuri, foloseau pedeapsa exilarii.

-Ce?

-Mda, o singura greseala si iti petreceai intrega saptamana singur, aici, gandindu-te la faptele tale. Nu e folosita de acum doi ani. Se presupune ca strica imaginea taberei, iar parintii erau nemultumiti de tratamentele aplicate copiilor lor.

-Ar trebui. Ma rog, ce vom face in continuare?

-Cred ca mai intai ar trebui sa rezolvam asta, a spus aratand spre mine. Esti leoarca. Voi cauta niste prosoape in baie.

-Si tu esti ud, nu o spune de parca tu ai fi tatal care isi ia copilul murdar din locul de joaca.

-Asa-i, a incuviintat si apoi si-a dat jos tricoul ramanand gol golut, aratandu-mi un corp al naibii de bine definit.

Ah Bella! Gata cu tampeniile, era constiinta mea care imi interzicea sa admir dusmanul. Mi-am dat jos hanoracul si l-am asezat pa spatarul unui scaun in speranta ca se va usca, apoi mi-am dat tenesii jos si numai ce l-am auzit pe Edward din baie.

-Avem noroc! Se pare ca alimentarea cu apa functioneza si sunt si niste prosoape. Poti purta asta, pana ti se usuca hainele, a zis el venind si sugerandu-mi s aport doar un halat al nabii de decoltat.

-Pe bune?

-Hei, e tot ce am gasit!

-Ah! am insfacat bucata de material si am intrat in baie, incuind usa in urma mea. Sfios, am inceput sa-mi dau hainele ude jos. Of, ce voi purta? Am intrat in dus si am lucrat repede la fiecare parte sa corpului, incercand sa indepartez mirosul urat, iar cand am terminat m-am infasurat in halat. Mi-am muscat buza, nervos si nu stiam ce sa fac: sa ies si sa-l infrunt dar intr-o bucata de prosop sau sa stau aici pentru tot restul serii.

-Hmm, mi-am dres eu glasul, iar el s-a intors cu fata spre mine.

-Umm… s-a apropiat el.

-Um… baia este libera acum, am cuvantat eu.

-Sigur, mersi!

Al luat un alt prosop uscat si a vrut sa treaca pe langa mine, in drumul sau spre baie, dar eu pur si simplu stateam acolo, tremurand, imbracata doar in halatul ala idiot. Doar in halat. Cu greu mi-am dat seama ca eu stateam stana de piatra pana ce el a pus delicat mana pe antebratul meu, iar eu am reactionat ca o salbatica, dandu-ma brusc la o parte.

-Ti-e teama ca-i ramas siingura cu mine? m-a intrebat.

-Uf, nu, nu-i vorba de asta. Ci doar…

L-am privit atent.

-Mda… Uite, imi pare rau, stii bine ca nici eu nu te suport, dar ce-as fi putut sa fac? Daca Wnters ne descoprerea, probabil, eram de mult pe drum spre Canionul Rosu.

Mi-am inghitit cuvintele care-mi venisera pe limba- si anume ca mi-e imi era teama de prezenta lui, aici, in mijlocul noptii, fara, tricou, pe celalt mal al lacului. Mda, un scenariu nu tocmai convenabil, atata vreme cat sunt o fata fara pic de forta in brate. Sigur ca parea un tip normal, asa cum statea acum langa mine si cum statuse toata nopatea, dar, sa nu uit ca el inca imi este dusman si ca noi doi nu avem nici cel mai penibil subiect de discutie in comun.

-Izabella, nu pot citi mintile oamenilor, dar pot sa-mi dau seama ca esti inspaimantata, daca vrei sa te odihnesti o poti face. Patul este numai si numai al tau.

-Ce? am ramas eu perplexa de ceea ce tocmai insinua.

-Swan, nu ma voi atinge de tine. Nu imi provoci nici un fel de interes. Calmeaza-te.

-Mda, stai calm, nu ma gandeam la asa ceva, minteam naibii. Si pentru linstea ta mentala, sa stii si tu ma dezgusti total. Poti dormi afara sa te bata vantu’, sau pe covor, mirosi urat!

Si cu asta a trantit usa baii, continuandu-si treburile. Eu am tras invelitoarea patului. Mi se facuse frig, iar inainte sa ma bag in pat mi-am stans iarasi cordonul halatului in jurul meu. Cat despre haine, nu era nici o sansa sa-mi port macar tricoul. M-am asezat cumva central si m-am aplecat sa sting lampa de langa pat. Nici macar nu-l intrebasem ce vom face sau cum vom ajunge inapoi in tabara, dar nu mai puteam suporta impertinenta lui. Nu mai puteam suporta tabara! Nu mai puteam suporta nimic din comportamentul lui.

Ceasul arata trecut de miezul noptii, si Edward era acolo de cincisprezece minute. Cand am auzit incuietoarea baii mi-am tras patura pana aproape de fata si m-am prefacut ca dorm. Nu mai aveam nevoie de alte comentarii pentru o seara.

A doua zi m-am trezit buimaca si nu stiam unde sunt. Razele soarelui imi mangaiau fata, iar eu am clipit des. M-am ridicat in sezut si de-abia acum realizam ce se intamplase sera trecuta, Privirea mi-a zburat direct la ceasul agatat de perete, care indica ora 5:25 dimineata.

l-am privit pe Edward care atipise, probabil, pe bancuta de la geam, cu capul rezemat de perete. Avea gatul in hiperextensie si clavicula ii iesea in evidenta. Inca era doar in jeansii aceia botiti si murdari, iar pielea lui sclipea in lumina calda a soarelui de rasarit de vara, iar eu ma holbam la aceasta imagine delicioasa din fata mea de aproape de cinci minute intregi.

M-am lasat usor sa alunec din pat si mi-am inhatat hainele si lenjeria usacate de data asta. M-am inbracat in baie si cand am iesit m-am apropiat de el, i-am atins usor bratul, iar el a tresarit.

-Imi pare rau ca te-am trezit, dar trebuie sa plecam, e aproape sase, iar personalul taberei se va trezi in curand.

-Um… scuze, am adormit. Nu trebuia.

-Stai linistit, am zis indepartandu-ma sa isi poata lua tricoul.

Ne-am intors cu acceeasi barca de seara trecuta, stand intr-o liniste completa si neperturbata decat de sunetul produs de vaslele care loveau apa, lasand in urma lor valuri dese. Era o dimineata racoroase si inca aveam pe brate hanoracul lui, aproapa uitasem si de cat de arogant poate fi noaptea trecuta cand stateam pe lac, nu parea a fi un mincinos prea bun, cum de altfel nici eu nu eram, parea a fi fost sincer si chiar deschis, dar pana la un punct.

Cand am ajuns mi-a dat mana, pe care am si acceptat-o ca sa pot iesi din barca, iar apoi s-a intors brusc spre mine intrebadanu-ma:

-Hei, esti bine?

-Mda, am zis obosita. Cred ca arat groaznic, m-am plans.

-Hei, doar ai grija, bine? s-a asigurat el.

-Bine, si a plecat.

Nici nu apucasem sa deschid usa Bufnitei Cenusii ca Alice a si sarit la mine din patul ei etajat. Ce Doamne, iarta-ma facea ea la sase jumate? Si oricear fi facand asta nu era de bine.

-Bella! m-a imbratisat ea.

-Unde ai fost? Hopa, nu vorbisem cu Edward si despre ce ar fi trebuit sa fac in caz ca mi-a observat cineva absenta. Mi-am facut griji, a continuat ea.

-Pai, am sovait eu. Am fost sa iau o gura de aer. Oricum nu prea am dormit noaptea trecuta. De ce v-ati trezit toate?

-Alice a facut-o, a explicat Emma cu o perna lipita de fata. I-am explicat ca esti bina si ca ursul nu poate veni sa te manance din pat, dar ea a insistat ca ar trebui sa anuntam conducerea taberei daca nu apari intr-o ora.

-Poftim? am intrebat stupefiata.

-Hei, de unde ai hanoracul asta? a intervenit si Ashley pentru prima oara in discutia noastra. Mi se pare cunoscut.

-Um… ma stii doar, am inventat. Sunt putin adepta a articolelor vestimentare pentru baieti, probabil l-ai vazut la unul din fratii tai.

-Poate, de fapt, stii… Cred ca am vazut unul exact la fel la Edward. E hanoracul lui preferat.

-Posibil.

-Acum ne puteam culca la loc? a propus Emma.

Asta avea sa fie o zi luuunga si cu siguranta nu aveau sa inceteze cu intrebarile. M-am rezumat la a face un dus si de  ma bucura de inca cateva minute de somn. Si aveam de gans sa nu-l las sa-mi invadeze iarasi mintea, sa-mi pun intrebari despre cat de bine m-am simtit pe lac,pentru ca avea simtul umorului si nu chiar asa respingator cand isi propuneasi pentru ca orice faceam ma intorceam mereu cu gandul la el…

_________________________________________

Aici, pledez vinovata. Dar nah, timpul e scurt si viata de grea :)) Sper sa nu veniti dupa mine cu furci si torte pentru ca postez tarziu.

Inca odata imi cer scuze pentru intarziere si va urez o primavara fericita si mai stiti voi toate textele alea de primavara expirate.

Love u all, guys!

Sonia.

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;Cap.8 – Charming!&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s