cap. 21 -Inerta. How you broke my heart?

„>

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Bella Pov:

Timpul trece. Chiar si atunci cand pare imposibil. Chiar si cand fiecare bataie a ceasului doare la fel de tare ca pulsul sangelui sub o vanataie. Trece neregulat, cu rataciri ciudate si pauze taraganate, dar trece. Chiar si pentru mine.

De patru luni viata mea sta in loc. E intr-o monotonie continua. Merg la colegiu si vin acasa. Nu stiu cat va mai continua asa, dar gandul asta ma face sa rad amar.

Devenisem masochista. Dar el era de neatins, ceva imposibil… dar era undeva acolo, afara si poate se gandea… nu, nici chiar atat de masochista. El NU se gandea la mine!

Adevaratul motiv pentru care ma tineam zi si noapte cu dintii de amintirea lui era, era ca nu mai voiam sa fiu oarba, nu mai voiam grozaviile de vise pe care le aveam noapte de noapte! Macar asa puteam dormi cu o amintire frumoasa in gand…

Eram incurabila si nu ma vindecam. Si totusi el mi-a provocat rani! Care ma rodeau pe dinauntru si-mi stateau pe creier si inima imi sangera… da… era o rana deschisa si nu stiu daca mai puteam trai mult cu ea! Nu stiu daca o mai puteam duce! Si asa, de fiecare data cand deschid ochii dimineata , imi dau seama ca am mai supravietuit o noapta si era surprinzator pentru mine.In aceste patru luni nu respirasem cu adevarat niciodata. Ii simteam lipsa ingrozitor de mult!

Ma simteam singura desi Ashley si Alice stateau mai mereu cu mine. Erau speriate si nu prea intelegeau cu adevarat ce simt acum. Mi-am dat seama ca atunci cand cineva iti spune ca intelege prin ce treci, defapt e o minciuna sfruntata. Dar eragreu si pentru ele. Sa stea in casa cu o piatra? Si apoi sa te ingrijorezi de ce tresare la cel mai mic zgomot fara motiv?

Mda… e intr-adevar greu. Foarte greu.

Edward Pov:

In ultimele patru luni viciile pusesera mana pe mintea si pe trupul meu. Cum puteam trai fara ea? Fara iubirea mea? Fara ratiunea mea de a trai? Cum o puteam sti, acolo, afara, undeva, in afara acestor patru pereti care ma inconjoara si sa nu fac nimic? Si de ce? Pentru ca ma refuza categoric in viata ei, iar tampita de soramea ar fi in stare sa ma linseze daca m-as apropia la 10 metri de blocul Bellei.

M-am tot intrebat de ce e viata asa? Asa dura. Si imi dau seama ca fiecare clipa de fericire o platesti in lacrimi. Era insuportabil. Insuportabil sa stiu si sa cred cu tarie ca ea m-a uitat! M-a uitat pur si simplu si cu idioata- ca altfel nu ii pot spune lui Ashley- si-a gasit deja pe altcineva! Si eu ce facem? Nimic absolut nimic!

Am stins si ultima tigara din pachet in dimineata aceasta. Fumama al dracului de mult, ajunsesem la doua pachete pe zi. In vizitele ei, Emma imi spunea ca arat ca un zoombie, cu cearcane si sincer o credeam. Nu prea dormeam… Noptile le petrecem pe balcon fumand sau privind… pur si simplu priind si astept sa se intample ceva. Pentru ca sincer nu mai aveam pentru ce trai. Nu aveam ratiune sau noima si timpul alerga nebum pe langa mine.

M-am intins in pat si priveam locul gol de langa mine. Am intins sfios si tremurator mana incercand sa-mi aduc aminte de ingerul meu.

Ingerul meu, acum ranit. Cine stie ce credea ea? Cum putea crede ca o pot insela cu aia! Femeia aia mi-a distrus viata si jur ca daca o mai vad odata, nu stiu de ce as putea fi in stare sa-i fac!

De ce nu e suficienta iubirea? De ce nu este in de ajuns pentru a sparge zidul de ura care ne desparte? Sunt intrebari pe care mi le pun de saptamani si la care nu gasesc raspuns.
Caut sperante si sunt total rapus la pamant! Ceea ce si spatiul in care am trait patru luni o dovedeste!

Drapereile trase si lumina stinsa! Nimic nu mai avea culoare in viata mea! Nimic nu mai avea sens! Lumea nu o mai vazusem de tot atat timp de cand sunt distrus, caci nu ieseam afara decat noaptea, pe balcom, iar telefonul era aruncat cat colo de trei luni! De cand renuntasem la a mai cere iertare!

Si azi, realizez! Realizez ca sunt un las mincinos! Nu eram bun pentru ea, nu pentru ingerul meu. Ea merita pe cineva mai bun! Si daca pana acum nu m-a cautat nici ea inseamna… inseamna ca m-a uitat. Ma uram, ajunsesem un monstru! Preferam sa nu am nimic! Absolut nimic inafara de dragostea ei! Ceaa ce, acum, era imposibil!

Cioc! Cioc Cioc!

Am auzit bataia in usa si nu am facut absolut nimic. Stiam deja ca e Emma sau unul din baieti caci doar ei ma mai vizitau din cand in cand si cand o faceau intrau direct, sau doar bateau la usa din politete.

Cioc! Cioc!

Nu ca astia isi bateau joc de mine!

-Intra! am zis ragusit caci era prima data in doua zile cand deschideam gura sa zic ceva.

Am simtit in spatele meu- caci acum stateam turceste cu fata spre geam si cu spatele la usa- me parchetul sensibil tocuri. Ce naiba? Azi era… era Duminica! Emma nu are Duminica cursuri si nici moarta nu ar purta tocuri in timpul ei liber. Dar femeile! Ce naiba sunt femei!

-Iubitel! am auzit o voce stridenta si pitigaiata la care am sarit brusc. Era Tanya! Cum avea tupeu.

-Tarfa naibii! Te omor! am strigat ridicandu-ma.

-Pisicuta ta a venit sa te consoleze! a tors desfacandu-si paltonul negru lasand la iveala o lenjerie rosie care ma scarbea cumplit.

-Vino aici! Iti jur ca nu stiu ce pot face! am sarit pe ea trantind-o la pamant oprindu-i respiratia cu mainile puse in gatul ei.

-Eee diie! zicea fara aer.

-Da! Ia spune! Spune! Ma iubesti aa? Tarfa naibii! O sa-mi platesti!

-Edward!!!!! Am auzit-o pe Emma intrand in camera cu Emmet ( se intorsese cu o luna in urma, iar Rose incerca sa fie impartiala) pe urmele ei. Date ce faci? Las-o!

-Edward, frate o omori! a zis Emmet incercand sa ma traga de pe Tanya.

-O sa-mi plateasca! am zis maniacal. Emmet a reusit pana la urma sa ma traga de pe catea, iar Emma a dat-o afara cu tot cu hainele ei jegoase.

-Edward, tu esti sanatos? Acum poate merge la politie! a zis cu lacrimi in ochi.

-Si ce daca? Nu vezi in ce stare m-a adus? Mai bine fac puscarie decat sa stau fara ea!

-Edward, omule tu nu stii ce vorbesti! Nu ti-as dori sa faci o vizita acolo! a zis Emmet, mai serios decat il vazusem vreodata.

-Daca ar fi vazut Ashley… a ras amar Emma cu lacrimi in ochi. Mi-era extrem de greu sa-mi vad familia in halul acesta, dar nu puteam sa zambesc si sa zic ca totul e Ok. Ar fi crezut… si mai ales dupa cele doua incidente, ca va calareati exact cand Bella sta si aa…. ea s-a uitat spre Emmet cand i-a rostit numle. Simpla melodie pe care o creea doar simplul ei nume imi era prea greu de suportat!

-Hai da-le nabii de secrete! a izbucnit Emmet, iar eu am tresarit de pe podea.

-Emmet, daca imi ascundeti ceva legat de ea, va jur ca nu mai vorbesc cu voi tot restul de viata mizerabil pe care il mai am! ei nu-mi spusesera nimic de ea, asa ca am presupus ca… e cu… cineva, fericita, dandu-ma in uitare…

-Bine, a zis Emma calm. Edward, nu ne ura, a fost ideea fetelor, dar Bella sufera la fel ca tine! Ne-au zis ca lucrurile se vor rezolva de la sine, sa asteptam, dar ele sunt prostite de ura si oarbe acum! Edward, Ashley nu te uraste! E sora ta! Si in adancul inimii ei te iubeste! Si la fel si Bella! Sufera! Si trebuie sa le luam pe toate usurel!

-Doamne ce prost am fost! Am crezut ca nu stiu ca ea m-a uitat, ca ma uraste! acum chiar simteam impulsul de a-mi salva motivul proprii mele existente.

-Tu chiar esti natarau! Dupa toate momentele voastre? Si dupa milionele de ori in care v-ati zis ca va iubiti?

-Poate ne ajuta Rose! a zis Emmet!

-Bine mai intai o sun pe Ashley! asteptati! a anuntat cotrobaind dupa telefon.

Ashley Pov:

-Alice te rog, din suflet sa fii atenta! am implorat-o.

-Sigur!! Vorbesti cu mine de parca as fi un copil! Zau asa! Nu te teme voi mai sta cu ea la povestit. Poate se si ridica putin din pat! O sa o scot pana in parc sau chestii de genul acesta. II va face bine la aer.

-Eu zic sa il astepti pe Jasper, nu vreau sa i se faca rau pe afara si sa cada…

-Mda ai dreptate, offf! Dar tu? dute te asteapta Shane. m-a indemnat micuta.

-Nu lam vazut de doua saptamani!! m-am plans.

-Bine, hai! NE vedem maine! Pa! m-a strans ea in brate.

-Pa!

Am coborat din bloc si am luat un taxi. I-am indicat soferului adresa spitalului, unde trebuia sa ajung. Shane intrase in practica si nu stia ca vin, el Credea ca ma va vedea deabia in weekend.

-Am ajuns domnisoara! m-a atentionat soferul cam la a doua tinerete, iar eu i-am intins banii care ii datoram. Multumesc, sa aveti o zi buna! mi-a urat amabil.

-La fel! La revedere!

-A! Si, domnisoara! Insanatosire gravnica! ce? a la naiba, lumea merge la spital doar cand sunt bolnavi? unii mai lucreaza acolo!

Fara sa ma mai enervez am urcat la etajul respectiv si am dat nas in nas cu receptionista.

-Buna ziua! am salutat. Shane Collins, mai este aici?

-Aa, fiul domnului doctor! Cred ca e la vestiar! A ramas ultimul! mi-a zambit femeia roscata. Ih, ce rosu de prost gust! I-am zambit formal la randul meu si am inaintat spre vestiar.

-Cioc! Cioc! am zis ivindu-mi capul in vestiar. Zeul meu era la bustul gol, cu un tricou in mana vrand tocmai sa si-l puna.

-Ashley! a zis lasandu-l sa alunece pe banca. M-a cuprins intr-o imbratisare calda si tandra. Mi-ai lipsit iubito! a zis facandu-si loc spre buzele mele.

-mmmm! el pur si simplu m-a luat in brate si m-a ridicat pe acea bancuta facuta din ai multe stingii de lemn puse cu spatii intre, in care imi adanceam tocurile.

-Spune-mi ca asta nu e un vis si ca tu vei disparea!! a chicotit el.

-Nu iubitule, sunt cat se poate de reala! am zis mangaindu-i fabulosul piept, in timp ce el imi explora corpul de sus in jos, de-a lungul spatelui meu. Te iubesc! am murmurat cand am ramas fara aer.

-Si eu, iubto, si eu! a spus cu buzele lui fine la baza gatului meu. Si-a dus mainile catre tivul tricoului meu.

-Nu… am zis cu greu printre saruturile lui. Nu aici, iubire! el m-a ascultat si m-a dat jos de pe banca.

-Iarta-ma, mi-a fost prea dor de tine. a zis sarutandu-ma pe frunte.

-Sa intelg ca mi-a iesit surpriza. am chicotit

-Si inca cum!

-Ah, si mergem acasa… Suna chiar frumos nu crezi? am zis nostalgica.

-Stiu iubito, deabia astept a se termine problemele astea. Si sa stam linistiti.

-Shane, sper ca tu nu insinuezi ca Edward si Bella sa se impace.

-Ashley, ar fi mai bine nu crezi? Gandeste-te e fratele tau, il cunosti mai bine de atat, iubire! Promite-mi ca mai reflectezi asupra situatiei.

-Bine, dar sa stii ca nu iti promit nimic, si oricum m-am gandit foarte bine. Crede-ma.

-Bine, iubito, credeam ca o sa duc mai multa munca de convingere cu tine, dar imi este de ajuns si daca numai te gandesti! a chicotit si m-a sarutat pe frunte.

-Mergem acasa? am ras.

***

-E minunat! am admirat eu apartamentul oficial al meu si al lui Shane.

-E casa noastra! E perfecta dupa mine!

-Ah chiar si colectia de filme a ajuns intraga! am ras eu.

-Aproape! a zis iubitul meu imbratisandu-ma pe la spate si odihnindu-si barbia pe umarul meu. Dobitocul de Emmet, m-a ajutat ieri la carat si in masina s-a pus peste DvD-uri. A spart doar doua. A ras el.

-Da-le naibii. Mi-ai lipsit! am zis intorcandu-ma cu fata spre el. Ii priveam chipul perfect si deabia acum imi dadeam seama cat imi lipsise! Cat il doream! I-am atacat buzele in timp ce el imi mangaia spatele. Ar trbui sa-i facem o inaugurare! La apartament ma refer. am ras cand in sfarsit ramasesem fara aer.

-Mhi! a zis el. Hai sa incepem cu patul! a zis luandu-ma pe sus si purtandu-ma direct in dormitor.

Ne-am trantit direct pe pat cu el deasupra mea. Mi-am bagat mainile su tricoul lui in incercarea disperata de a-l indeparta. Respiratiile noastre agitate se amestecau, in timp ce ma saruta usor. Buzele lui nu zaboveau niciodata peste ale mele. La naiba cu asta. Am facut in asa fel incat se preiau controlul si sa stau deasupra lui.

-Nu ma mai AMETI! i-am comandat razand.

-OO, e ziua cand facem pe sefa? a ras la randul lui.

-Posibil! Acum ai grija la pantofi! am strigat deoarece ii mai aveam in picioare si am simtit cum m-am lovit de marginea patului.

S-a rasucit din nou si mi-a scos delicat pantofii lasand-ui sa cada pe langa pat. Apoi a urmat tricoul meu.

Taaarrrrrrrrr! Taaaaaaaaarrrrrrrrr! ah telefon tampit!

Frustrata, m-am ridicat si m-am grabit la geanta cu ideea si convingerea de a-l inchide, dar apoi am vazut apelantul. L-am luat si m-am intors la Shane. Saracul statea cu intins cu mainile sub cap si cu fabulosul pipt la inintare… cred ca am paralizat.

-Mdea, asa avem noi norc. Si? Nu raspunzi? a intrebat din poazitia lui.

– aaa… da. Am ramas absorbita! la care a ras. E Emma! Pariu ca vreea sa ma convinga sa vorbesc cu acel cineva, a carui nume nici nu vreau sa-l pronunt! Incearca asta de patru luni!

-Ramane de vazut! a zis facand semn cu capul spre mobilul din mana mea. M-am trantit pe pat si am raspuns.

-DA! am zis eu.

-Ashley, vreau sa-ti zic ca trebuie sa ne intalnim sa vorbim despre Edward e… azis dintr-o suflare, dar nu am lasat-o sa termine.

-NU! Clar! Nu! S oricum am… a ceva treaba acum! iar Shane a chicotit srautandu-mi abdomenul.

-Iubire… mi-ai promis… s-a rugat Shane de mine.

-Sa ma mai gandesc! Nu sa sa-i dau o sansa! am zis acoperind difuzorul telefonului.

-Te rugaam! se ruga Emma. E important nu trebuie decat sa asculti!

-Ahhhhh! Bine! De ce trebuie sa fiu atat de buna? m-am intrebat eu. Va dau un sfert de ora peste doua zile! adrept multumire Shane incepuse sa ma sarute din nou, pana a ajuns la bata pantalonilor mei scurti pe care o apucase cu dintii, a prins-o cu mana si a tras de ei in jos. Eu am inceput sa fiu total deconcentrata la discutia din telefon.

-AAAAa, si cam ce fel de treaba ai? a intrebat sceptica. Mi-o si puteam imagina cu mainile incrucisate si ridicand din sparncenele alea perfect pensate! Fiar sprancenele si intuitia!

-Ah, pai, sunt intr-o sedinta! Pa!

-Da, sedinta! Sedinta numita Shane! Fugi de-aici, ca te cunosc prea bine! HAi distrati-va! PA! am inchis ttelefonul si mi-am inclestatt mainie in parul lui Shane.

-Multumesc! a zis cu gura lipita de pielea mea.

-Stai!! am chicotit eu. Poti fi mai cuminte cand vorbesc la telefon? Si am facut-o doar pentru ppentru, habar n-am! am izbucnit. Pentru ca m-ai rugat tu! TU mincinos ce esti! Te-ai vorbit cu astia sa ma corupeti!

-Ah iubit-o! Gandeste-te la Bella. Si apoi trebuie doar sa le asculti povestea. a zis sarutandu-ma pe frunte.

– Multumesc! Eu iti multumesc Shane. Pentru ce esti! Pentru ca te iubesc! am zis tinandu-i fata in maini. Amandoi stateam in genunchi pe pat.

-Te iubesc Ashley! Si eu personal ii multumesc Domnului ca exist in viata ta! apoi ne-am unit buzele pentru a mia oara, lasand pasiunea sa ne cuprinda.

***

Shane Pov:

Dimineata, s-a lasat prea repede. Mult prea repede duma mine. Iubita mea dormea pe pieptul meu. I-am sarutat crstetul capului in timpce ea rasufla fericita, foindu-se putin intre asternuturi. Cat imi lipsise aceatsa femeie, cat o doream si cat de tare eram indragostit de ea. Imi mangaiam ingerul in continuare, nevrand sa-i stric somnul dulce si o priveam in toata splendoarea ei asteptand sa se trezeasca.

-Neata! m-a luat ea prin surprindere intorcandu-se brusc si zambindu-mi.

-Neata, iubire! am zis dandu-i un pupic. Cum ai dormit?

-In puf! a chicotit ea. Cat e ceasu?

-E 7 jumate. am zis simplu. Facem vreun plan de bataie pe azi?

-mmmm. Pai ma gandeam sa dam o fuga pana la scoala apoi sa uitam din nou de toate. Avem ziua asta pentru noi inca.

-As-i!am zis meditand. Maine trebuie sa fii din nou la Bella. Apropo cum mai e?

-Nu stiu ce sa zic. E palida. Nu prea comunica, nu prea mananca, nu prea doarme. Nu prea cam din de toate. Si in ultimul timp mai are ameteli. Alice incearca s-o indoape ca pe copii mici, dar ea refuza. a zis trita, chiar tinea la Bella, la fel ca noi toti de altfel. Hei! Mi-a venit o idee! Hai s-o luam maine la un film, mancam in oras, sau mergem la cumparaturi!

-Iubire, crezi ca se simte in stare?

-Iubitule, crede-ma, cumparaturile fac orice fata sa uite de probleme! a protestat ea, dupa care a sarit din pat.

-Hei, n-am zis ca poti pleca! am ras.

-Am nevoie de un dus! a zis razand.

To be continued…

___________________________________________________________________________

La acest capitol l-am adaugat si pe Edward, in caz ca va era dor de el:)) Stiu ca va doriti ca cei doi sa se imapace, dar asta este…

Nu stiu cand voi mai posta pentru ca in urmatoarea saptamana sunt plecata la munte:(:( Imi pare rau.

Voi incerca sa recuperez.

Love you all!

and Free Hugs!:))

Sonia:*

Anunțuri

Un gând despre &8222;cap. 21 -Inerta. How you broke my heart?&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s